Țările de Jos de Sud

Țările de Jos de Sud
Guvernare
Istorie
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Istoria statelor Benelux
Belgia actuală Luxemburg Olanda
Imperiul Carolingian
circa 800-843
   
Comitatul Flandra
secolul IX-1386 		Lotharingia Inferioară
secolele X-XIV

Principatul episcopal Liège

+
Abația Stavelot- Malmedy
+

Ducatul Bouillon

din secolul X până în 1795 		      
Comitatul Luxemburg
963-1384 		 

Țările de Jos Burgunde 		apoi
Ducatul Luxemburg
1384-1443 		 
1384–1482

Cele Șaptesprezece Provincii
1482–1556
Țările de Jos Spaniole
1581–1713
Provinciile Unite
1581–1795

Țările de Jos austriece
1713–1799
 
Statele Unite Belgiene
1790 		 
   

Republica Franceză
1795–1804
Republica Batavă
1795–1806

Imperiul Francez
1804–1815

Regatul Olandei
1806–1810


Regatul Unit al Țărilor de Jos
1815–1830
   

Regatul Belgiei
din 1830
Marele Ducat de Luxemburg
din 1839
Regatul Țărilor de Jos
din 1830
 Acest infocasetă: v • d • m 

Țările de Jos de Sud (neerlandeză Zuidelijke Nederlanden, spaniolă Países BaJos del Sur, franceză Pays-Bas du Sud sau Țările de Jos meridionale) este denumirea dată teritoriului din sudul regiunii Țărilor de Jos. Regiunea cuprindea marea majoritate a teritoriului actual al Belgiei (cu excepția Principatului episcopal Liège care făcea parte din Sfântul Imperiu Roman), teritoriul Luxemburgului și teritoriul actualei regiuni franceze Nord-Pas-de-Calais. Începând din secolul XIV ducii de Burgundia au unit provinciile Țărilor de Jos, care au intrat în 1482 sub dominație Habsburgică. În timpul Războiului de optzeci de ani provinciile din nord s-au separat formând Provinciile Unite. Provinciile din Sud au rămas sub dominație habsburgică, mai întâi sub cea a regelui Spaniei fiind cunoscute ca Țările de Jos Spaniole iar mai apoi, în 1713 prin Tratatul de la Utrecht, au intrat în componența Imperiului Austriac fiind cunoscute ca și Țările de Jos Austriece.

Țările de Jos Spaniole

Inițial din Țările de Jos Spaniole făceau parte regiunile:

Capitala era la Bruxelles iar la începutul secolului al XVII-lea aceasta a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Curtea arhiducelui era înfloritoare și găzduia numeroși artiști, printre cei mai[formulare evazivă] importanți fiind Peter Paul Rubens. Până în 1621 sub puterea arhiducilor, Țările de Jos Spaniole erau practic independente, ulterior ele reintrănd sub controlul Regelui Spaniei. În secolul al XVII-lea, ca urmare a repetatelor războaie dintre regele Spaniei și cel al Franței, teritoriul Țărilor de Jos Spaniole a fost redus treptat. Franța a anexat Comitatul Artois și Cambrai iar Dunkerque a fost cedat Angliei. Ulterior, prin Tratatul de la Aachen din 1668, Tratatul de la Nijmegen din 1678 au fost cedate alte teritorii până la frontiera actuală franco-belgiană.

Țările de Jos austriece

Ţările de Jos Austriece în 1786

În 1713, în urma Războiului pentru Succesiunea Spaniolă și a Tratatul de la Utrecht ce a fost semnat la sfărșitul acestuia, Țările de Jos de Sud intră în componența Imperiului Austriac. Austriecii nu arătat un interes deosebit pentru regiune, teritoriul fiind atribuit Austriei în principal în urma insistențelor britanice și olandeze de a contracara influența franceză.

În cea de a doua parte a secolului al XVIII-lea scopul principal al politicii externe austriece a fost de a schimba Țările de Jos Austriece contra Bavariei. Ca urmare a politicii de centralizare a lui Iosif al II-lea, Țările de Jos Austriece se răscoală, formând în 1790 Statele Unite Belgiene, un stat independent care a trezit mișcarea de independență ce a dus la formarea statului belgian 40 de ani mai tărziu.

Anexarea franceză

În 1795, Țările de Jos de sud sunt anexate de către trupele revoluționare franceze și acestea, împreaună cu Principatul episcopal Liège sunt incorporate în teritoriul francez și sunt organizate ca și departamente împreună cu o parte din teritoriul Provinciilor Unite:

La sfârșitul epocii napoleoniene, după Congresul de la Viena în 1815 frontiere Franței au fost readuse la limitele din 1791 iar teritoriul Țărilor de Jos de sud a intrat în componența Regatului Unit al Țărilor de Jos.