Dubăsari

Pentru alte sensuri, vedeți Dubăsari (dezambiguizare).
Dubăsari
Дубоссары
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Dubăsari se află în Transnistria
Dubăsari
Dubăsari
Dubăsari (Transnistria)
Poziția geografică
Dubăsari se află în Dubăsari
Dubăsari
Dubăsari
Dubăsari (Dubăsari)
Poziția geografică
Coordonate: 47°16′9″N 29°10′23″E ({{PAGENAME}}) / 47.26917°N 29.17306°E

Țară Republica Moldova
Teritoriu autonomUAT din Stînga Nistrului
Atestare Modificați la Wikidata

Guvernare
 - PrimarIgor Mazur

Suprafață
 - Total15,52 km²
Altitudine38 m.d.m.

Populație
 - Total23,65 locuitori

Cod poștalMD-4500[1]
Prefix telefonic215

Localități înfrățite
 - BenderRepublica Moldova

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dubăsari (în rusă Дубоссары, transliterat: Dubossarî, în ucraineană Дубоссари, transliterat: Dubossarî) este un oraș din Republica Moldova, situat pe malul stâng al râului Nistru (în Transnistria). Este centrul administrativ al raionului cu același nume. Așezarea geografică a orașului este: 47°16′N 29°10′E ({{PAGENAME}}) / 47.267°N 29.167°E. La Dubăsari funcționează cea mai mare centrală hidroelectrică din țară.

Etimologie

O dubasă.

Numele orașului se trage de la dubăsari, constructorii și mânuitorii dubaselor, ambarcații din Evul Mediu, rotunde, din nuiele tari și din piei. Denumirea lor provine de la cuvântul mongol tumbaz care a ajuns aici odată cu Hoarda de Aur; mai sunt încă folosite în Mongolia și în Tibet. În epoca țaristă și în cea sovietică, istoriografia oficială a propus, pentru cât mai multe așezări moldovenești, denumiri și etimologii provenite cu precădere din limbile tătară și slavă, bunăoară Cahul pentru Frumoasa sau, aici, tembosarî însemnând „dîmburi galbene”, sau dub însemnând „stejar”. Legenda locală, deformare a studiilor lui Ion Casian Suruceanu, susține că aici Nistrul ar fi fost traversat de un pod din luntre de stejar, dar un astfel de pod nu ar fi rezistat curentului, pe când dubasele da : rotunde, solide dar suple, ele puteau să transporte peste fluviu oameni, vite și marfă, învârtindu-se în vîrtejuri fără să se răstoarne.

Geografie

La sud de oraș este amplasat Havuzul Mare, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip hidrologic.[2]

Istorie

În apropiere de Dubăsari s-au descoperit artefacte din epoca de piatră.

Localitatea a fost mult timp în stăpânirea Hoardei de Aur. Documentele atestă satul începînd cu anul 1523, aparținând atunci regatului polon, dar sub administrarea voievozilor moldoveni. În 1772 Dubăsarii Noi devine posesiune a împărăției rusești și primește statutul de oraș. În 1780 a fost clădită biserica-catedrală Adormirea Maicii Domnului cu binecuvîntarea mitropolitului Daniil. A existat biserica pînă la 1809, cînd pe locul ei a fost înălțată biserica de piatră. În documentele sec. al XIX-lea localitatea figurează cu numele Dubăsarii Noi, având atunci ca principale activități comerțul lemnului și al tutunului.

  • Fragment din Carte de Pologne de Rizzi-Zannoni (1667), pe care figurează localitatea
    Fragment din Carte de Pologne de Rizzi-Zannoni (1667), pe care figurează localitatea
  • Hartă din 1770 pe care este indicată localitatea
    Hartă din 1770 pe care este indicată localitatea
  • Harta publicată la Viena între 1774-1791 care arată bătălia ruso-turcă de lângă Dubăsari din 1769
    Harta publicată la Viena între 1774-1791 care arată bătălia ruso-turcă de lângă Dubăsari din 1769

Perioada 1917-1945 a fost deosebit de tragică deoarece s-au înșiruit revoluția, invazia germană consecutivă tratatului de la Brest-Litovsk, războiul civil rus, colectivizarea forțată, marea foamete stalinistă, prigoana fugarilor sovietici de către grăniceri și NKVDiști, al doilea război mondial și oprimarea evreilor. Între anii 1941 și 1944, orașul Dubăsari a fost sediul efemerului județ denumit Dubăsari. Numai după 1956, odată cu destalinizarea, pacea și liniștea au revenit în oraș, a cărui populație descrescuse în deceniile precedente, dar care a crescut din nou în mod important în anii construirii centralei hidroelectrice.

În timpul conflictului din Transnistria, sovietul orășenesc al Dubăsarilor s-a declarat de partea separatiștilor din Tiraspol (cu 49 voturi din 86[3]), în timp ce sovietul raional s-a declarat de partea autorităților Republicii Moldova. De atunci, raionul Dubăsari este împărțit între aceste două autorități, orașul Dubăsari fiind capitala părții separatiste. Din păcate, această situație are un efect izolant din punct de vedere economic.

Demografie

În 1772 Dubăsarii Noi avea 52 de gospodării – 72 de bărbați români „capi de familie” și 4 evrei. În 1792 aici trăiau 3005 loc., în exclusivitate români. Călătorul rus Pavel Sumarokov, trecînd în 1799 prin mai multe localități din stînga Nistrului, ne oferă prețioase date privitoare la componența lor etnică. Pentru această localitate se arată că locuitorii sunt „moldoveni, greci, bulgari, evrei și câțiva ruși” (Sumarokov, 1800, 223-235), avînd circa 300 de gospodării, în 1850 aici trăiau 4298 loc. români, ucraineni, evrei.

Limba maternă a populației conform recensământul din 1897:[4]

Limba Număr de persoane Procentul
Idiș 5 326 44,06 %
Română 3 383 27,98 %
Ucraineană 2 841 23.50 %
Rusă 395 3,27 %
Alte limbi 144 1,19 %
Total 12 089 100,00 %

La 1906 Dubăsarii Noi avea 2057 de ogrăzi cu 5403 bărbați și 5711 femei (SNPTU, 1907, 169).

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 4.520 locuitori, dintre care 506 (11.19%) moldoveni (români), 2.198 (48.63%) evrei, 990 (21.9%) ruși și 792 (17.52%) ucraineni.[5]

Conform recensămîntului sovietic din 1989 (ultimul recensămînt înaintea conflictului din Transnistria) orașul avea o populație de 35.800 locuitori, din care 15.414 moldoveni (români), 10.718 ucraineni și 8.087 ruși. Datorită regimului separatist din Transnistria, populația a scăzut dramatic, la recensămîntul făcut de autoritățile separatiste transnistriene în noiembrie 2004 înregistrîndu-se doar 23650 locuitori[6].

Conform recensământului din anul 2004, populația localității era de 23.650 locuitori, dintre care 8.942 (37.80%) moldoveni (români), 8.062 (34.08%) ucraineni si 7.125 (30.12%) ruși.[7]

Personalități

Născuți în Dubăsari

Orașe și comunități înfrățite

Galerie de imagini

  • Stema orașului
    Stema orașului
  • Autogara
    Autogara
  • Colegiul de Arte din Dubăsari
    Colegiul de Arte din Dubăsari
  • Memorial al celui de-al doilea război mondial
    Memorial al celui de-al doilea război mondial
  • Hidrocentrala Dubăsari, cea mai mare din Republica Moldova
    Hidrocentrala Dubăsari, cea mai mare din Republica Moldova

Vezi și

Note

  1. ^ http://date.gov.md/ro/system/files/resources/2015-11/coduri%20postale%20RM.xlsx  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  3. ^ Viktor Vasilevich Diukarev. Pridnestrov’e—proshloe, nastoiashchee, budushchee, za kulisami politiki. Dubossary 1989-1992 gg (Tiraspol’: Uprpoligrafizdat PMR, 2000), 203-205
  4. ^ „Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей”. www.demoscope.ru. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |deadlink= ignorat (posibil, |dead-url=?) (ajutor)
  5. ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
  6. ^ citypopulation Moldova
  7. ^ http://pop-stat.mashke.org/pmr-ethnic-loc2004.htm.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

  • Site-ul orașului


v  d  m
Raionul Dubăsari
 
Diviziuni administrative ale raionului Dubăsari controlate de autoritățile Republicii Moldova
Comune
Sate (comune)1
Sate din
componența
comunelor
Celelalte sate
1 Așa cum sunt definite oficial prin lege satele care nu fac parte din comune.
 
Diviziuni administrative ale raionului Dubăsari controlate de autoritățile auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene
Oraș
Dubăsari
Comune
Împărțirea administrativă a Republicii Moldova
v  d  m
Orașe în Republica Moldova
Localitățile sunt ordonate după numărul de locuitori
600.000+
Drapelul Republicii Moldova

Stema Republicii Moldova
100.000+
50.000+
20.000+

Rîbnița · Cahul · Ungheni · Soroca · Orhei · Comrat · Dubăsari · Ceadîr-Lunga · Strășeni

10.000+
5.000+
>5.000
v  d  m
Treceri peste râul Nistru din Republica Moldova
În folosință
Poduri rutiere
Poduri feroviare
Bacuri
În construcție
sau proiectate
Pasaje hidrotehnice
Geografia militară a Republicii Moldova  • Treceri peste râul Prut dintre România și Republica Moldova
Control de autoritate