Ciomad - Balvanyos

Ciomad - Balvanyos
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Ciomad - Balvanyos Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Ciomad - Balvanyos Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Covasna
 România
Cel mai apropiat orașBăile Tușnad
Coordonate46°05′45″N 25°56′18″E () / 46.09583°N 25.93833°E[1]
Suprafață5.993 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0037
Websitecsomad-balvanyos.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ciomad - Balvanyos (în maghiară Csomád-Bálványos) este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna[2].

Localizare

Aria naturală se întinde în extremitatea nordică a județului Covasna (la limita de graniță cu județul Harghita), pe teritoriile administrative ale comunelor Bixad și Turia[3] și este străbătută de drumul județean DJ113, care leagă orașul Târgu Secuiesc de localitatea Bixad[4].

Descriere

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 5.993 hectare, în imediata vecinătate ariilor protejate Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic de pe teritoriul României) și Tinovul Mohoș (rezervație naturală de tip floristic și faunistic; ce adăpostește plante de turbărie cu specii de Drosera rotundifolia și Eriophorum vaginatum).

Situl reprezintă o zonă montană încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Ciomatu - Puturosu (subdiviziune a Munților Harghitei, grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), ce conservă cinci tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum și Turbării cu vegetație forestieră) și adăpostește specii importante din fauna și flora lanțului carpatic al Orientalilor[6].

Biodiversitate

„Comad - Balvanyos” prezintă un areal (pajiști naturale, stepe, pășuni, mlaștini oligotrofe, turbării, păduri de foioase, păduri de conifere și păduri în tranziție) cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Faună

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7], altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: șapte mamifere din speciile: urs carpatin (Ursus arctos)[8], lup cenușiu (Canis lupus)[9], râs eurasiatic (Lynx lynx)[10], liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus)[11], liliacul comun (Myotis myotis)[12], liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii) și liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[13]; trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[14], tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[15] și salamandra carpatică (Triturus montandoni)[16]; precum și cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), un ortopter endemic pentru această zonă[17].

Floră

Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru (Pinus sylvestris), fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercur robur), carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (Betula pendula), mesteacăn pufos (Betula pubescens), mesteacăn pitic (Betula nana), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia), arțar (Acer platanoides), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), jugastru (Acer campestre), arin (Alnus glutinosa), salcie (Salix alba), alun (Corylus avellana), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur (Rubus fruticosus), măceș (Rosa canina).

Printre speciile floristice aflate la nivelul ierburilor este semnalată prezența curechiului de munte[18] (Ligularia sibirica)[19] (protejată prin aceeași Directivă a Consiliului European), care vegetează alături de: roua cerului (Drosera rotundifolia), ruginare (Andromeda polifolia), bumbăcăriță (Eriophorum vaginatum), vuietoare (Empetrum nigrum), didițelul (Pulsatilla alba), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), ghiocel (Galanthus nivalis), drob de munte (Cytisus hirsutus), ferigă de baltă (Thelypteris palustris), păștiță (Anemone nemorosa) sau rogozuri (Carex nigra, Carex echinata, Carex appropinquata)[20].

Căi de acces

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale protejate):

Biserica ortodoxă din Băile Tuşnad
  • Biserica "Sf. Gheorghe din Bixad, construită în 1712 și refăcută în 1835, monument istoric.
  • Biserica romană-catolică „Sf. Maria” din Băile Tușnad, construcție 1982.
  • Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Băile Tușnad, construcție 1939.
  • Ansamblul bisericii reformate din Turia (biserica reformată, zid de incintă cu turn-clopotniță și portic de intrare din lemn), construcție sec. XVI - XIX, monument istoric.
  • Capela Sfintei Marii deschisă într-o grotă de piatră aflată în apropierea Pasului Turia.
  • Cetatea Bálványos (ruine) din Turia, construcție sec. XIII - XIV, monument istoric.
  • Castelul Apor din Turia, construcție sec. XVI - XIX, monument istoric.
  • Situl arheologic de la Bixad (așezări și fortificații atribuite perioadelor: sec. XIII - XIV, Epoca medievală, Latène, Cultura geto - dacică, Eneolitic, Cultura Cucuteni - Ariușd, Epoca bronzului, Cultura Wietenberg).
  • Situl arheologic de la Turia (așezări fortificate din perioadele: Hallstatt, Epoca bronzului, Cultura Wietenberg).
  • Ariile naturale: Piatra Șoimilor, Peștera Puturoasă (Büdös-barlang), Peștera Ucigașă (Gylkos-barlang), Cimitirul Păsărilor (Madártemető), Tinovul Răbufnitor (Buffagó–láp)

Legături externe

  • Băile Tușnad și împrejurimile - Situl Natura 2000 - Ciomad-Balvanyos, eco-turism.ro

Reportaje

  • Asociația „Vinca Minor” a câștigat încă un proiect pentru situl Ciomad-Balvanyos, stiri.covasnamedia.ro (Autor: Székely Emőke, 16 decembrie 2013).
  • Specii și habitate de pe Situl Ciomad-Balvanyos, redate într-o expoziție, transilvaniareporter.ro (Autor: Cristina Cicău, 30 septembrie 2013).

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Ciomad - Balvanyos - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 5 februarie 2014
  2. ^ Protectedplanet.net - Ciomad - Balvanyos Site of Community Importance (Habitats Directive) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 5 februarie 2014
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 5 februarie 2014
  4. ^ Eunis.eea.europa.eu - Situl de importanță comunitară - Ciomad - Balvanyos (geolocalizare); accesat la 5 februarie 2014
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 5 februarie 2014
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Ciomad-Balvanyos - Sit de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 5 februarie 2014
  7. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 5 februarie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Ursus arctos; accesat la 5 februarie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Canis lupus; accesat la 5 februarie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Lynx lynx; accesat la 5 februarie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Barbastella barbastellus; accesat la 5 februarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 5 februarie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis blythii; accesat la 5 februarie 2014
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 5 februarie 2014
  15. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 5 februarie 2014
  16. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus montandoni; accesat la 5 februarie 2014
  17. ^ Catalogueoflife.org - Cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 5 februarie 2014
  18. ^ Ligularia mai este cunoscută și sub denumirea populare de gălbinele
  19. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 5 februarie 2014
  20. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Ciomad-Balvanyos - Sit SCI Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 5 februarie 2014

Vezi și

v  d  m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar